În viața mea, perfecționismul s-a instalat de când eram copil: aveam în mine o sete de control și de a fi un copil cuminte și ascultător, care îmi acaparase viața (devenise felul în care încercam să-i fac pe oameni să mă vadă). 

Am trecut de la bastonșele perfecte și notele de 10 care mă încărcau, la orare colorate pentru a bifa materiile la care trebuia să învăț și repetatul obsesiv înainte de teste. Apoi, la studenta și fata care trebuia să facă totul impecabil la job sau internship (altfel, totul era un eșec, iar eu o persoană groaznică). 

În prima casetă din „În ritmul meu” vorbesc împreună cu Alina Maria Flestea și Mădălina Sava despre ambele părți ale perfecționismului. Cea nesănătoasă, care însemnă standarde ridicate, nerealiste și rigide, evaluări critice față de propria persoană sau față de munca pe care o depunem (niciodată suficientă), uneori evitare și teamă de a începe să faci lucruri. Și cea sănătoasă: care ne face mai disciplinați și responsabili, în care acceptăm să facem eforturi mai mari sau lucruri mai dificile, chiar dacă habar n-avem cum vor fi rezultatele.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă
Sunet: Catalin Diaconu

caseta#1: PERFECȚIONISMUL

Stima de sine se referă la convingerile pe care le avem cu privire la propria persoană, o evaluare pe care o facem despre noi înșine: de la ce credem despre noi, la ce vedem la noi (negativ sau pozitiv), ce valorizăm, apreciem sau ne place la noi. 

Există o stimă de sine sănătoasă (cea în care acceptăm părțile pozitive cu privire la noi –ne apreciem pe noi și pe ceilalți, luăm propriile decizii, avem încredere în abilitățile noastre, nu luăm personal critica și acceptăm provocări pentru a crește), o stimă de sine ridicată (cea în care ne supra-estimăm abilitățile, ne vedem superiori, mai îndreptățiți față de ceilalți și ne atribuim talente sau merite pe care nu le avem de fapt) și o stima de sine scăzută – cea care se concentrează pe aspectele negative.

Stima de sine scăzută este o trăsătură de personalitate, care pune accentul pe punctele noastre slabe, pe greșeli și eșecuri. De obicei, persoanele care au o stimă de sine scăzută – vor să fie mereu pe placul celorlalți, simt că părerea lor nu e importantă, ceea ce fac nu este niciodată suficient și se îndoiesc de orice decizie pe care o iau.
De asemenea, sunt sensibili la opiniile celorlalți, dau mai multă atenție criticilor, le este greu să pună limite sau să spună „NU”, se compară mereu cu ceilalți sau le este greu să mențină relații, se simt vinovați sau rușinați.


Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă

caseta#2: STIMA DE SINE SCĂZUTĂ

Frica este o stare afectivă negativă care apare atunci când ne confruntăm cu un pericol inevitabil. Reacțiile psihofiziologice care apar în cazul fricii pregătesc organismul fie pentru o reacție de luptă, fie una de fugă, fie una care îl paralizează.

Frica apare atunci când suntem într-o situație de pericol, în timp ce anxietatea apare atunci când doar ne imaginăm că am putea trăi o situație periculoasă, adică o anticipăm.  

În caseta de astăzi povestim despre anxietatea socială și cea de performanță (care este un subtip al primei). Vorbim despre anxietate socială atunci când suntem îngrijorați că întâlnim persoane necunoscute sau când intrăm în grupuri în care nu cunoaștem pe nimeni, iar despre anxietatea de performanță când ne referim la interpretat sau performat ceva în public (când ținem un discurs în fața clasei, când prezentăm ceva, la examene).

Mai multe despre diferențele dintre cele două și cum putem lucra cu noi pentru a tempera aceste anxietăți și a învăța să le folosim doar pentru a fi mai disciplinați și mai bine pregătiți, aflați în caseta 3. 

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă
Sunet: Cătălin Diaconu

Materialul a fost realizat cu ajutorul psihologilor Andrada Cosma și Samuel Bud.

caseta#3: ANXIETATE SOCIALĂ ȘI DE PERFORMANȚĂ

În caseta de astăzi, vorbim despre anxietatea generalizată: cum apare, care sunt costurile ei și ce putem face ca prim pas pentru a-i reduce din intensitate și a învăța că face parte din noi.

Când vorbim despre anxietate generalizată, vorbim despre o îngrijorare excesivă prezentă în majoritatea zilelor în mai multe planuri ale vieții, timp de cel puțin șase luni. 

Persoanele cu anxietate generalizată sunt extrem de îngrijorate în legătură cu mai multe aspecte ale vieții: se tem de pericole nerealiste (de exemplu, un posibil viitor accident dacă merg cu mașina sau un incendiu în apartamentul lor din cauză că nu-și amintesc dacă au oprit aragazul), evenimente care au o probabilitate mică să se întâmple (să fie dați afară de la locul de muncă dacă întârzie, să fie excluși din grupul de prieteni dacă anulează pe ultima sută planurile de a ieși în oraș) sau evenimente care nu sunt în controlul lor (o viitoare criză financiară, de exemplu).

Materialul a fost realizat cu ajutorul psihoterapeutului Raluca Anton, dar și cu ajutorul Cătălinei Cosma (care ne-a împărtășit o parte din experiențele ei cu anxietatea).

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă

caseta#4: ANXIETATE GENERALIZATĂ

Ce înseamnă să ne simțim deprimați? Ce înseamnă să avem un episod depresiv? Care este rădăcina fiecăreia dintre ele? Cum putem să schimbăm felul în care gândim?

În caseta verde vorbim despre deprimare și depresie. Este una dintre casetele mele preferate pentru că povestesc puțin despre cea mai dragă perioadă din viața mea: cea în care mi-am luat inima în dinți și am dat admiterea la o facultate de teatru. 


La finalul casetei, vorbesc și despre un program gratuit de psihoterapie pentru copii și adolescenți. 

Așadar, dacă sunteți copii și adolescenți (cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani) și vă confruntați cu probleme ce țin de depresie sau/și anxietate, psihoterapeutul Anca Dobrean a lansat de curând un program de psihoterapie online gratuită, care vă poate ajuta să înțelegeți mai bine felul în care vă simțiți. 

După obținerea unui acord al părinților, copiii vor fi evaluați pe baza unui chestionar privind emoțiile și comportamentele lor în ultimele 6 luni, apoi vor fi invitați împreună cu părinții la un interviu telefonic. 

În urma evaluării, copiii care au probleme emoționale vor beneficia gratuit de o intervenţie psihologică, livrată online, pentru tratamentul acestor probleme. Pentru a accesa programul de intervenție, părinții interesați pot accesa linkul http://bit.ly/SREBTonADP sau pot trimite un e-mail la adresa emad.rebt@gmail.com. 

Materialul a fost realizat cu ajutorul specialiștilor Anca Dobran și Cristina Costache.

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă

Instagram: https://www.instagram.com/in.ritmul.meu/
Soundcloud: https://soundcloud.com/in-ritmul-meu

#caseta5: DEPRIMARE ȘI DEPRESIE

În caseta de astăzi vorbim despre sindromul impostorului – care este rădăcina lui, care sunt mecanismele prin care funcționează, cu ce costuri vine și cum îl putem combate. La finalul materialului veți găsi și câteva tehnici din partea psihologilor, care vă pot ajuta să înțelegeți felul în care vă simțiți uneori și cum puteți lucra mai mult cu voi. 

Atunci când spunem sindromul impostorului ne referim la convingerile care ne fac să ne îndoim de realizările noastre și să credem că nu merităm succesul care ne este atribuit sau că suntem lăudați pentru calități pe care nu le avem, de fapt. 

Pe scurt, descrie persoane cu standarde exagerat de ridicate, care nu-și pot accepta reușitele și simt că nu aparțin locului în care au ajuns și că există alți oameni mult mai competenți, care ar fi făcut o treabă mult mai bună.


Materialul a fost realizat cu ajutorul specialiștilor Mara Bria și Alexandru Drăghici.

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă


Instagram: https://www.instagram.com/in.ritmul.meu/
Soundcloud: https://soundcloud.com/in-ritmul-meu

#caseta6: SINDROMUL IMPOSTORULUI

În caseta de astăzi vorbim despre furie și cum se dezvoltă ea, cu ce costuri vine, care sunt primii pași pe care îi putem face pentru a ne rezolva problemele cu furia, dar și ce înseamnă asertivitatea și cum o putem folosi.

Furia este o reacție emoțională naturală, care apare atunci când se interpune cineva între noi și scopurile noastre. La fel ca în cazul anxietății, furia apare cu scopul de a ne apăra de un eventual pericol (nu doar în fața unei primejdii fizice, ci mai degrabă în fața unei amenințări față de respectul de sine sau față de propria demnitate, de nedreptăți sau inegalități).  

Materialul a fost realizat cu ajutorul specialiștilor Simona Ștefan și Daniela Dumulescu.

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă

#caseta7: FURIA

Pentru caseta de astăzi am povestit cu prietena mea din liceu despre relația noastră de prietenie (de mai bine de 8 ani) la care am tot lucrat pe parcursul timpului. Ne-am împrietenit în clasa a IX-a și ne spuneam una alteia „prietena mea de laborator” pentru că stăteam împreună la ora de TIC și supăram profesoara pentru că ne jucam în timpul orei.

Pe parcurs, am împărțit banca, sandwich-urile din pachet, buzunarul de la geacă, guma de șters și în ultima perioadă, apartamentul din București. 

La finalul liceului, am avut o perioadă în care prietenia noastră devenise una toxică: eram dependente una față de cealaltă, nu mai făceam diferența între prietenia nostră și noi ca persoane și nu ne ascultam nevoile sau limitele. Și din cauză că nu comunicam, era să pierdem o prietenie importantă.

În caseta de astăzi vom vorbi despre relații toxice și relații sănătoase – fie că vorbim despre relalțiile dintre prieteni, dintre perteneri, dintre membri familiei sau cea mai importantă…cea cu noi înșine. 


Materialul a fost realizat cu ajutorul psihologului Diana Lupu.

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă

#caseta8: RELAȚII TOXICE vs RELAȚII SĂNĂTOASE

Astăzi vorbim despre limite. Drept să vă spun, până de curând nu știam ce înseamnă limite, iar dacă îmi dădeam uneori voie să fac și lucruri pentru mine sau să mă prioritizez în vreun fel, mă simțeam extrem de vinovată. Am trăit mereu cu ideea că ceilalți sunt cei care știu mai bine, că sunt mai mari, deci au mai multă dreptate și trebuie să mă mulez în funcție de ce mi se spune. 

Așa că treptat, am început să ofer celorlalți timpul meu, chiar dacă nu-mi doream mereu,  disponibilitatea de a fi acolo, chiar dacă mi-aș fi dorit să fac altceva, alegeam să nu le spun celorlalți lucruri care mă deranjau, din teamă de a nu fi respingătoare sau din teama de a nu fi percepută greșit. În relație cu părinții, când am început să pun limite, am intrat în mici conflicte cu ei pentru că se simțeau neiubiți sau ignorați. Iar felul în care puneam limite cu prietenii, era de multe ori agresiv. De asta, sentimentul de vinovăție mă mânca pe interior. 

Materialul a fost realizat cu ajutorul psihologului Domnica Petrovai.
La partea de documentare și pentru a înțelege mai bine informațiile din domeniu m-a ajutat și Cristina Roncea (studentă în anul II la masteratul de psihologie a Universității Babeș-Bolyai)

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă

caseta#9: LIMITE

În caseta de săptămâna asta înțelegem mai bine ce înseamnă empatia  – care sunt mecanismele ei, care sunt riscurile în momentul în care ești prea empatic și ce tehnici putem folosi pentru a ne dezvolta empatia. 

Am ajuns deja la 10 casete pe care le puteți asculta pe YouTube, Soundcloud și, mai nou, pe Spotify. Toate casetele sunt ilustrate de Teodora Tudosie, iar muzica pe care o auziți în fiecare episod este creată de David Luncă.

În cadrul episodului vorbim și despre MentAid – un proiect care a pornit de la ideea de a face sănătatea mintală accesibilă la nivel de comunitate, creat de psihoterapeuții Gabriela Pop și Samuel Bud. Proiectul oferă servicii de consiliere psihologică și psihoterapie persoanelor care se confruntă cu diverse probleme emoționale, dar promovează și o serie de strategii care pot ajuta în recuperare. 

Găsiți proiectul aici: https://mentaid.ro/

Materialul a fost realizat cu ajutorul psihoterapeuților Gabriela Pop și Samuel Bud, ambii doctoranzi la Universitatea Babeș-Bolyai. Mulțumesc și băieților curajoși de la începutul casetei care mi-au împărtășit poveștile lor.

La partea de documentare și pentru a înțelege mai bine informațiile din domeniu psihologiei m-a ajutat și Cristina Roncea (studentă în anul II la masteratul de psihologie a Universității Babeș-Bolyai). 

Dacă vă place să ascultați casetele, m-ar super ajuta dacă v-ați abona.

în ritmul meu