Works by Monika Wozniak - "Rethinking Marxism with Ernst Bloch": https://www.academia.edu/71510951/Rethinking_Marxism_with_Ernst_Bloch

Works by Monika Wozniak - "Dialectical logic or logical dialectics? The Polish discussion on the principle of non-contradiction (1946-1957)": https://www.academia.edu/62711392/Dialectical_logic_or_logical_dialectics_The_Polish_discussion_on_the_principle_of_non_contradiction_1946_1957

Works by Monika Wozniak - "Peter, Paul, and Objectivity. Evald Ilyenkov and Marek Siemek on the Conditions of Human Subjectivity": https://www.academia.edu/45658284/Peter_Paul_and_Objectivity_Evald_Ilyenkov_and_Marek_Siemek_on_the_Conditions_of_Human_Subjectivity

REVISITING STATE SOCIALISM (I)

We invite you to join our new series of podcasts at tranzit.ro/Cluj partnered by Babeș-Bolyai University in Cluj under the PNRR project "Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis". The first meeting was chaired by Alex Cistelecan on October 26, 2023, 18:00h

Jan Mervart, "Genealogy of Czechoslovak Stalinism"
Czechoslovak Stalinism represents a unique case within the countries of East Central Europe, because of its long duration based on the continuous legality of the Czechoslovak Communist Party. The author's focus is primarily on capturing the genealogy of Stalinism as a Gesamtkunstwerk based on the interconnectedness of individual conceptualizations, representations, and modes of communication. In doing so, he considers the central logos of Stalinism to be the dynamic that emerged from the tension between the constant fluidity of Stalinist policy and strategy, and the desire to formulate a unity of basic premises and binding rules.

Jan Mervart:
https://cas-cz.academia.edu/JanMervart
https://www.imre-kertesz-kolleg.uni-jena.de/fellows/current-fellows/jan-mervart

RSS1: The Genealogy of Czechoslovak Stalinism [Jan Mervart]

We invite you to join our new series of podcasts at tranzit.ro/Cluj partnered by Babeș-Bolyai University in Cluj under the PNRR project "Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis". The first meeting was chaired by Alex Cistelecan on October 26, 2023, 18:00h

Monika Woźniak, "Developing the Subjective Side of Marxism. The History of the Anthropological Tendency in Polish Marxism". The history of Polish Marxism has often been described as divided between two schools: “scientistic” (“neopositivist”) and “humanistic” (“anthropological” or “Hegelian”). The turn toward anthropology was born out of the critical confrontation with Stalinism; with time, however, it became much more accepted (as long as the authors were not engaged in any direct criticism of the regime). Surprisingly, in stark contrast to many other socialist countries, 1968 was not the end of it in Poland; on the contrary, a variant of it gained institutional recognition in the 1970s. In my paper, I will present the main representatives, themes and intellectual sources of the anthropological current, pointing to possible reasons behind its complex and unique fate.

Monika Woźniak:
https://cas-cz.academia.edu/MonikaWo%C5%BAniak
https://philpeople.org/profiles/monika-wozniak

RSS1: The Anthropological Tendency in Polish Marxism [Monika Wozniak]

REVISITING STATE SOCIALISM (II) a avut loc pe 16 noiembrie 2023, ora 18:00 - tranzit. ro/Cluj, strada Napoca nr. 16, Cluj-Napoca.

tranzit. ro/Cluj în parteneriat cu UBB Cluj-Napoca a găzduit o prelegere & dezbatere în cadrul proiectului „Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis” pe tema romanului românesc în comunismul târziu și capitalismul timpuriu cu titlul „Anticomunismul comunist: romanul realist în România comunismului târziu și tranziția spre realismul capitalist”. Invitați au fost Ștefan Baghiu și Mihai Iovănel. Întâlnirea a avut loc în limba română și a fost moderată de Alex Cistelecan.

„În această prezentare formulăm o teză dublă, care este deopotrivă provocatoare și paradoxală. În primul rând, susținem că ideologia anticomunismului, care a fost dominantă în România în anii 1990, adică după căderea comunismului în decembrie 1989, a fost de fapt construită în mare parte înainte de căderea comunismului. Și nu doar în afara României, deși, evident, corpul principal al teoriei anticomuniste a fost construit în Occident, ci chiar în interiorul României comuniste. Cu alte cuvinte, noi susținem că anticomunismul a fost, cel puțin parțial, o creație teoretică a comunismului. Acest lucru este paradoxal mai ales dacă luăm în considerare bibliografia generală – chiar și cele mai anticomuniste studii nu oferă un astfel de cadru de interpretare a sistemului literar românesc. Chiar și cele mai recente cercetări, deși foarte perspicace în explicarea modului în care „romanul despre România comunismului” nu a reușit să ajungă, uită că unele dintre cele mai importante romane din comunismul târziu au fost, de fapt, antistaliniste și, în tonuri mari, anticomuniste. În al doilea rând, susținem că procesul de decolonizare în raport cu Uniunea Sovietică pe care România l-a inițiat în anii 1960 sub Gheorghe Gheorghiu-Dej și l-a aprofundat sub Nicolae Ceaușescu a jucat un rol ambiguu în construcția anticomunismului comunist. Acesta este contextul în care apar romanele pe care le discutăm în prezentarea noastră: Delirul (1975) și Cel mai iubit dintre pământeni (1980) de Marin Preda și Pumnul și palma de Dumitru Popescu (3 vol., 1980-82). Ambele romane au abordat în mod critic problema interferenței coloniale dintre Rusia și România. Ambele romane au fost bestselleruri în România comunistă, au fost scrise de persoane cu poziții înalte în domeniul literar și politic și au stârnit atât ecouri critice la Moscova, cât și poziții defensive la București. În ceea ce privește perioada postcomunistă, deși cercetătoare precum Adriana Stan au arătat cum noile realități ale perioadei de tranziție – de la socialismul de stat la capitalismul „sălbatic” și politicile neoliberale – au fost portretizate în ficțiunea românească în principal prin intermediul autoficțiunii, romanul politic al perioadei a creat mai ales reprezentări alegorice ale perioadei comuniste. Această reprezentare politică alegorică a societății comuniste a fost înlocuită în postcomunism cu reprezentarea politică autoficțională a societății postcomuniste. Autori precum Adrian Schiop sau Lavinia Braniște au portretizat eșecul „tranziției spre nicăieri” prin mutarea personajelor lor cu caracter autobiografic în periferiile capitalismului urban”.
Ștefan Baghiu și Mihai Iovănel

Această lucrare a fost susținută de proiectul "Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis " finanțat de Uniunea Europeană - NextgenerationEU și Guvernul României, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru România, contract nr. 760044//23.05.2023, cod PNRR-C9-I8-CF104/15.11.2022, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în cadrul Componentei 9, Investiția I8.

Partenerul principal al tranzit.ro este ERSTE Stiftung.

RSS2: Anticomunismul comunist [Stefan Baghiu & Mihai Iovanel]

Luni, 4 decembrie 2023, ora 20:00, la tranzit. ro/Cluj, strada Napoca nr. 16, Cluj-Napoca. tranzit.ro/Cluj și UBB Cluj-Napoca au invitat o prelegere și discuție în cadrul proiectului „Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis” pe tema postmodernismului și capitalismul târziu cu titlul „Postmodernismul: cultură underground și cultură de consum în socialismul târziu”.
Invitați au fost Selyem Zsuzsa și Costi Rogozanu. Întâlnirea a avut loc în limba română și a fost moderată de Ștefan Baghiu.

„Postmodernismul a definit a posteriori cultura literară a socialismului târziu. Cu toate că a fost discutat mai ales ca mișcare subversivă sau ca „postmodernism fără postmodernitate” (Mircea Martin), postmodernismul a devenit în imaginația postcomunistă fenomenul principal al finalului de socialism, mai ales prin impunerea generațiilor literare șaptezeciste și optzeciste la vârful culturii postdecembriste. Cu toate acestea, postmodernismul a fost discutat mereu în România în afara propunerilor unor Fredric Jameson sau Perry Anderson, lăsând impresia că acest curent poate fi discutat fără dimensiunea lui socială concretă. Ne propunem să revizităm principalele forme ale filozofiei artistice a postmodernismului în statele socialiste. În Beyond the Iron Curtain: Revisiting the Literary System of Communist Romania, Costi Rogozanu avansează conceptul de „black market postmodernism”, în timp ce Imre József Balázs vorbește despre un cosmopolitism al culturii maghiare și minoritare din România. Ce e drept, mai toată lumea literară românească a acceptat faptul că antologia Vânt potrivit până la tare de poezie germană din România a fost principalul motor al poeticilor optzeciste. Dorim să vă invităm la o discuție relaxată despre socialism, filozofie în socialism, politici literare și teorii ale culturii contemporane”.
Selyem Zsuzsa şi Costi Rogozanu

Această lucrare a fost susținută de proiectul "Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis " finanțat de Uniunea Europeană - NextgenerationEU și Guvernul României, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru România, contract nr. 760044//23.05.2023, cod PNRR-C9-I8-CF104/15.11.2022, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în cadrul Componentei 9, Investiția I8.

Partenerul principal al tranzit.ro este ERSTE Stiftung.

RSS3: Postmodernismul comunist [Selyem Zsuzsa & Costi Rogozanu]

Revisiting State Socialism podcast series provides podcasts & interviews on the topic of philosophy, social sciences, art theory, and literature produced within East European socialism to better understand the evolution or development of thought under communism. The main podcasts are recorded in Cluj-Napoca, where the seminars held by scholars from Romania, Hungary, Poland, Czech Republic, Germany, and Turkey are recorded for tranzit.ro and published on platforms for the study of modern and contemporary history.
It is mainly built around several institutions, tranzit.ro/Cluj, the BBU Janovics Center for Screen and Performing Arts Studies, and the "Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis" research project. More details & website soon.

Its original idea came with the "Philosophy in Socialist Romania" research group. Its results and outputs can be accessed here: https://institute.phenomenology.ro/project/2021-2023-philosophy-in-socialist-romania/

Past events:

RSS (II) November 16 2023, tranzit.ro/Cluj (str. Napoca, nr. 16). Stefan Baghiu, Mihai Iovanel: "Anticomunismul comunist: romanul realist în România comunismului târziu și tranziția spre realismul capitalist" [RO] https://www.facebook.com/events/2119593158372687
RSS (I) October 26, 2023 @tranzit.ro/Cluj. Jan Mervart: "Genealogy of Czechoslovak Stalinism"; Monika Wozniak: "Developing the Subjective Side of Marxism: The History of the Anthropological Tencency in Polish Marxism" https://www.facebook.com/events/1097623494735651

RSS1: The Anthropological Tendency in Polish Marxism [Monika Wozniak]

Revisiting State Socialism

Recent comments

Revisiting State Socialism

Revisiting State Socialism

Revisiting State Socialism

Related tracks